octombrie....imprejur

plecare pe care ai asteptat-o as amult ca inca nu iti vine sa crezi ca ai fost si te-ai si intors si ai si ce povestii si ai si cui povestii. Imprejur frunze cum visezi de cativa ani sa vezi si nu ai reusit,foc si viata, pasi si greutati, priviri si incantare,incantare pentru suflet, o gura de aer curat, ai expulzat in frumusetea aia de padure toata mizeria si tot necazul pe care ti-l poate aduce un oras mare si aglomerat. covor de frunze si covor de ganduri...asa arata padurea,culori nebune si care continua sa innebuneasca. frig si ceata, vant si multa concentrare, multe lucruri pe care iti e frica ca nu o sa reusesti sa le faci pentru ca cineva ti-a spus o data ca semnatura ta spune ca incerci sa faci lucruri pe care nu esti in stare sa le faci. multe vise care nu s-au spulberat si parca toate merg din ce in ce mai bine si din ce in ce mai frumos,cateoadata e prea frumos ca sa fie adevarat,mult prea frumos. . . de ce urasti tehonolgia...pentru ca se strica atunci cand iti este lumea mai draga... maine plec,plec spre necunoscut inca ma mai intreb ce a fost in capul meu...peste ceva timp plec iar spre frumosii mei si dragii mei,sunt acolo si ma asteapta...inca e totul prea repede ca sa fie adevarat....