luni, 30 martie 2009

5 minute de trecut

probabil prea tanara si probabil prea departe...
5 minute in care timpul s-a oprit in loc si banda casetei nu a agatat-o mecanismul mult prea invechit al casetofonului care mi-a fost alaturi toata adolescenta. acum aceeasi muzica ar fi in categoria "guilty pleasure" ...pentru 5 minute vh1 a redat in mintea mea cativa ani, nici multi, nici putini ci doat atatia cati au fost.

"Truly Madly Deeply"

I'll be your dream
I'll be your wish I'll be your fantasy
I'll be your hope I'll be your love
Be everything that you need
I'll love you more with every breath
Truly, madly, deeply do
I will be strong I will be faithful
'cause I'm counting on
A new beginning
A reason for living
A deeper meaning, yeah


I want to stand with you on
a mountain
I want to bathe with you in the sea
I want to lay like this forever
Until the sky falls down on me

And when the stars are shining
brightly in the velvet sky,
I'll make a wish send it to heaven
Then make you want to cry
The tears of joy for all the
pleasure and the certainty
That we're surrounded by the
comfort and protection of

The highest powers
In lonely hours
The tears devour you



Oh can you see it baby?
You don't have to close your eyes
'Cause it's standing right
before you
All that you need will surely come

I'll be your dream I'll be your wish
I'll be your fantasy
I'll be your hope I'll be your love
Be everything that you need
I'll love you more with every breath
Truly, madly, deeply do



I want to stand with you on a
mountain
I want to bathe with you in the sea
I want to live like this forever
Until the sky falls down on me

latoritei
















locuri noi, zapezi vechi din anotimpuri apuse la campie si prezente la munte...

luni, 23 martie 2009

primul bronz





























22 martie, ora 6.00 tramvaiul ajunge la capat...mesaj : "e 6!!!".
afara e frig, bagajul e facut pe fuga si incepand din lift imi aduc aminte ce am uitat acasa...am uitat multe, data viitoare plecam separat...
ajunsa acasa simt cum fata , sau mai bine spus, o parte din ea se strange si in stransoarea ei ustura si aduce in prim plan o zi perfecta.
si primul bronz al ultimei iesiri de iarna in prima iesire de primavara....si nu, nu era vara.
si ca sa parafrazez pe cineva care parafraza pe cineva : "dupa sufletul omului" , avem noroc de dimineata cu lanturile...sunt dar nu sunt, si mergem cu masina pana la cabana, alta masina, nu cea cu care am venit, pe bancheta din spate e cald si e paine, in spatele nostru, pe geam, printre gratii, baietii dardaie...polare in vant, geci care falfaie, era cald inainte sa vina norocul.
e soare, mult soare, cer albastru si cand iesim din padure e si vant, intinderi de alb si vant care le mangaie sau le biciuie, nu stiu ce simt ele.