de dimineata ma urcam linistita pe bicicleta cu gandul sa ajung acasa, nu ma grabesc, savurez dimineata si linistea din oras... Imi dau seama ca mi-am uitat telefonul si imi zic ca e o zi in care supravietuiesc fara el dar totusi imi trebuie, am o presimtire cam nasoala si cu toate astea ma intorc sa il iau. Si continuarea suna cam asa ( presimtirea nu era degeaba) ma musca un caine, de fapt un caine din hoarda de caini care a hotarat sa ma latre si sa ma alerge. Las bicicleta si ma duc la spital, bine macar ca nu e cine stie ce plaga, o sa raman doar vanata, foarte vanata si foarte dureros; vor urma 5 vizite la spital sa imi fac antirabic, o placere de neegalat sa fac excursii in colentina.
Nu stiu cum sunt alti biciclisti dar mie imi era frica de caini si inainte sa ma muste asta. stiu ca ei eu ce au cu bicicleta si nu cu tine si daca as fi putut sa ma dau jos de pe ea asta nu s-ar fi intamplat dar nu am avut cum.
O sa am o vanataie mare cu care sa ma laud :)) si duminica vreau sa ma duc pana in chitila ca sa imi infrang teama de caini, prea multi caini ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu