.,.,.,.

Ningea cu flori de iasomii,si inca mai eram copii
Cand ne-a lovit sub cer deschis un fel de moarte
Si-am tot cazut din vis in vis pana la marele abis
Unde nici gandul nu e-n stare sa te poarte
Si-n clipa ceea se nastea din jocul nostru prima stea
Inlantuindu-ne cu dor pana departe
Copii uitati de capul lor, cat de frumos apluteam in zbor
Fara sa credem ca iubirea nu ne vrea



Nici nu mai stiu de unde esti, cum te-ai numit, cum te numesti
Si pentru cine m-ai suspini in asteptare.
Spunt pline vietile de spini si-ai scapatat dintre lumini'
Desi pe nimeni n-am iubit asa de tare.
Au fost odata doua stari care-nalatau din joaca scari
Sa de-a o fuga peste zari pana la soare
Copii frumosi indragostiti,pareau pe veci inlantuiti
Fara sa credem ca iubirea nu ne vrea

fostele iubiri......